sa bem cu ingerii roua din sant …

•December 24, 2009 • Leave a Comment

Prin iadul cald din jur mişc-o femeie , amandoi se fereau de ea
Piciorul ei, greu minutar de carne.
Ce fante ca din bumbi pieptu-şi descheie,
Preauleios sufletu-n ceşti să-şi toarne?

Sa beau si eu ! Sa bei si tu …

toti din acelasi pahar .

sa inebunim de doru ei ,

sa ajungem sa bem cu ingerii roua din sant ! asteptand docil doar cum rabdarea asezata pe un monument o mai face …

sa ne uite . sa nu ii mai pese .

Pasind usor in tara ultimilor lucruri …

•December 17, 2009 • 1 Comment

pana cand .

pana cand iti zice inima … stop .

in tine ramane doar femeia inalta si supla a uitarii , un chip ravasit de tot atatea lucruri , infinite lucruri , de care nu isi aduce aminte . pare demna , poate pt k uitarea este cel mai demn lucru care ramane sa il faci …uneori .

nu te seduce ca apoi sa danseze cu tine lasciv fiorii reci ai abandonului , ai indoielii , al momentului odios in care pierzi , nu este ca Frica , deschizand fiecare nasture al camasii tale iar cu inima ta in mainile ei sa iti spuna pe nerasuflate tot ce mai ai , tot ce ti’a mai ramas , tot ce nu cunosti , sa iti spuna ca ochii care nu ii vezi  te privesc !

ea este Uitarea , care se plimba molcom dupa urechile tale , coborand usor sa se odihneasca intre parfumul gatului tau si clavicula ta , dormind dupamiezile ca si tine … cand vine momentul … doar atunci , iti danseaza pe varful nasului iar tu orbesti . iese dupa ureche si iti sopteste lucruri neintelese dar care totusi dor . o durere bruta , cruda, care nu necesita logica si in mod cert nu are sens .

deabia atunci inima … iti spune stop !

macinand in gol toate astea , ajunge sa se macine insasi pe ea . asa ca se opreste .

fiind pusa in postura nefericta , neintelegand nimic din toate ce se pretrec cu ea si se intampla in jur , de a nestii in ce parte a corpului sa arunce durerea asta ce o asteapta pe pres in fata usii catre culoarele mintii , nestiind a cui e defapt , nerecunoscand …. muzica , ecouri surde strivite’n coaste , adieri usoare ale unei rochii transparente , nerecunoscand Uitarea dansand , adanc , in tara ultimilor lucruri .

femeia asta nu e pe atat de frumoasa ca sentimentul reintoarcerii , al primaverii ce se loveste de obraji tai cum iesi din casa , a mirosului de gara , al momentului cand el iti deschide usa zambind , dar are in ea intelegere . o intelegere asemanatoare cu compasiunea pe care o poti avea fata de un nebun , nebunului caruia zi de zi cineva ii sopteste lucruri fara sens la ureche , el reproducand in necontrolat toate cele auzite .

da , ea intelege , cu o privire docila … in tine incepe sa se instaureze pacea .

razboiul s-a terminat .

nu a castigat nimeni , pentru ca cei 2 indragostiti nu isi mai aduc aminte .

poate daca te’ai uita mai atent ai vedea pe varful nasului lor , urme de pasi de dans. Uitarea a fost aici .

… si ca pe un orb , te apuca de mana .

tu si Uitarea pasiti grav si inalt in golurile de aer .

dulcile nimicuri …

dulcele …. nimic !

dulcele …

atat de dulce

…..

.

cine esti ?

Studiu despre tine. 3 zile

•December 12, 2009 • 2 Comments

“  Locuiesc vis-a-vis.
Te vad in fiecare dimineata gol, cu ferestrele larg deschise.
Nu ma arat, caci asta te-ar face sa zambesti.
Te studiez.

Numar femeile pe care le porti seara, si le incercuiesc pe cele care si-au castigat dreptul sa deschida fereastra, dimineata.
Iti stiu chipul speriat cand esti singur si te-am vazut de atatea ori plangand dupa ce ai umilit o femeie care tocmai a plecat.
Ti-am vazut toate mastile, caci intr-o zi ai lasat ferestrele deschise si la pod.
Trebuie sa urci in fiecare zi treptele acelea singur ca sa-ti alegi cine vrei sa fi.

Cred ca doar in trei zile din ultimul an ai trait fara nicio masca si atunci iti venea mereu in vizita a c e e a s i femeie.
Doar atunci inchideai ferestrele. Toate.  Si trageai perdelele. Toate.  Si plecau… toate celelalte.

Intra cu spatele drept la tine, dar iesea fugarita de cat de tare te-ar fi iubit daca nu te-ar fi stiut atat de bine.  Atat de rau, defapt.

Nu iubi, asteapta sa vin sa-ti fac curatenie.   ”

Ochii care nu se vad … te vad !

•December 11, 2009 • 4 Comments

se simtea ca si rasturnat , intors pe dos spre prezentul unei catastrofe oarecare .

starea de vinovatie pe care o resimtea , aparent ii cam strica cheful de orice altceva .

desi , cu totul si cu totul mai devreme decat ar fi prezis cei din jur , senzatiile perceptive s-au transformat curand in Raiul pe pamanat , de parca s-ar fi intors dintr-un razboi …. neatins .

avea un orgasm insuportabil , acum .

gandurile deveneau moi si adanci ca mierea

ziua cadea trista la picioarele lui . resemnata .gandind ca petru ea

” nu isi va cere scuze , nici azi “

I loved you.

I loved you as if we were gonna die in the same day , de aceiasi placere cruda a noului inceput .

Unsafe

•December 9, 2009 • 1 Comment

furtuna de entuziasm si scandal

incetineste , te rog .

te rog intinde te si adu ti aminte ca suntem doar noi doi , indiferent de cat de multa lume se misca frenetic in jur .

nu renunta , apecandu te indiferent in directia opusa .

adu ti aminte cum obisnuia sa fie …

nu cred ca ar fi atat de greu , in fond , era minunat .

si pentru toate astea care au fost si mai ales pentru toate care inca sunt si trec pe langa noi dar nu le bagam in seama , te rog nu ridica din umeri .

desigur ca … pot accepta ideea ca nu ne indreptam nicaieri , totusi hai sa mai mergem odata unde am fost ieri .

cu ” maine ” al tau poti sa faci ce vrei .  azi imi este d o r de comoara mea .

Prima litera a alfabetului

•December 9, 2009 • 1 Comment

Ea este prima litera a aflabetului … o persoana in carne si oase , iar cu ocazia acestei prezente insuportabile , vocala seductiva , totusi cretina din viata mea , am observat cat de insuportabil poate fi uneori sa astept sau sa te astept , cat de neconceput este sa impart sau sa te impart … cu orice sau cu oricine .

Neputand sa duc sentimentul asta odios pana la capat , m-am indragostit de ea asa cum m-am indragosit …. si de tine .

prezenta lui zgaria padroseala , fura luciul pantofilor de lac ,

totusi in ciudat usilor trantite in fuga lui catre momentul de extaz , in ciuda neatentiilor , a nepasarii , a surasului cabotin pe care chipul lui il trada uneori ,

el era lumea lor . era tot .  il priveau nesatule hranindu’se din egoismul lui caci numai asa puteau duce ziua la capat.

- Mă pregateam sa o însel,

gandi cu voce tare pentru el …

sa creez în juru-mi, cu toate mijloacele de care dispuneam, o aura de satisfactie ce ar fi lasat confuz de placere pana si pe cel mai lucid.

isi indrepta privirile apoi spre ea …

- Va fi ultima oara cand incercam sa ne intalnim in viata .

Sunt obosit de singuratate si daca nu vii , am sa incerc sa ma insor cu alta !!!

**

Am inebunit ? Oare ? Chiar asa ? Chiar am auzit asta ?

… pana si nebunia este un fetish !

**

umerii tai miros a placerea alteia , totusi

te iubesc

te iubesc ca planta care niciodata nu infloreste ,

ci doar pastreaza in sine lumina florilor ascunse ,

solid si cert parfum

ce rasare din pamant

si traieste in intuneric , ascuns , in sufletul meu .

te iubesc

asa cum o iubesc si pe ea . asa cum o iubesti si tu .

tanjesc la fel de mult , exact asa cum faci si tu cand iti ascunzi chipul in clavicula ei ,

sa simt cand te tin de mana , degetele ei subtiri cum freamata peste

ale tale de parca ar fi niste clape de pian .

ce ai?
cand te privesc ,
nu aflu in tine decat doi ochi
asemenea tuturor ochilor …
si o gura
pieduta printre miile de buze
pe care le-am sarutat, oricum , de’a lungul anilor …
un trup
aidoma tuturor trupurilor
pe care le-am cunoscut …
dar care nu mi-au lasat
nici o amintire !


trecutul o prinse de mana .

- doar nu vrei sa iti raspund chiar eu la intrebarea asta … doar nu vrei chiar eu sa iti spun ce are ! aparent uiti ,

nimeni nu se schimba draga mea , oricati ani ar fi sa treaca , nu facem decat sa devenim tot mai mult noi insine .

uiti ca raul este doar un punct de vedere !

The truth

•December 8, 2009 • Leave a Comment

- povesteste !!! a fost odata … ?

- nu . nu a fost niciodata .

I woke in the Land of Liars because i lied .

Neimpartasit.Neinteles, aproape Inuman

•November 27, 2009 • Leave a Comment

ea este Miriam . iubeste adanc si inalt un monstru .

intruchipeaza in egala masura tot curajul Tincai , odata cu devotamentul ei fata de natura salbatica a lucrurilor , a barierelor inexistente , a lucrurilor niciodata impuse , nici macar sugerate , a cuceririi unui sentiment , lasat in voia sortii , prin devorarea lui intrutotul . s-ar putea la fel de bine spune despre cele doua ca au acelasi croitor , imbracand deseori haina ipocrita a omului invins de propiile convingeri , ba chiar subjugat de ele deseori .

spun toate astea pentru ca Tinca nu ar recunoaste niciodata adevarul despre ea , in maniera in care toti se asteapta sa o faca la un moment dat .

Miriam a luat nastere deci din slabiciunea Tincai pentru pseudonime .

Miriam ….

….

cea ce parea un pui de om docil , o fetita dragalasa , nu s-a dovedit deloc a fi asa .

in ea statea ascuns , un vulcan de intentii perverse , de care nu stia nimeni …

cuprinsa de o furie nemarginita … aruncata intr-o dragoste neimpartasita , isi pierdu orizonturile . vuietul groaznic al singuratatii cu care se confrunta , ramanand sa o surzeasca definitiv .

pasi grei , nesiguri , facea in fiecare zi , cerul scapandu-i printre degete , il tinea in speranta ca va ramane totusi la locul lui .

din afara … parea al altora , niciodata doar a cuiva . a nimanui .

in fiecare seara , odata ajunsa acasa , obisnuia inainte sa se culce , sa ramana fixata langa geamul rece , privind in gol minute nesfarsite , devorand fiecare sentiment salbatic de care se lasa cuprinsa din cand in cand pe parcursul zilei . sustinea mereu ca viata nu poate fi interesanta altfel , totodata ca fac parte din ea , putea chiar sa jure oricui ca simtea in timp ce le manca incet , rabdator , pe fiecare in parte , cum zvacneau prin peretii inimii ca un copil agitat in burta mamei .

multi ramneau suprinsi de aceasta pofta bizara de a iti macina chimia fluida a sentimentelor , oricat de patimase , oricat de inselatoare , oricat de nelalocul lor , oricat de nedorite …

raspunsul era simplu . altfel nu putea sa doarma . altfel copilul nascut din furie s-ar fi zbatut neincetat pe culoarele mintii ei , lasand.o treaza nopti la rand … altfel nu se putea .

isi dorea liniste , mai mult ca niciodata . mai mult ca orice pe lume .

uneori , spre rusinea ei , mai mult decat pe monstrul ei adorat .

si-o dorea atat de mult incat ar fi facut orice pentru o clipa de liniste .

singurul sentiment ce nu se lasa macinat , distrus , imprastitat in mii si mii , zeci si sute de bucati indescifrabile , inainte de culcare era dragostea tulburator de puternica pe care o simtea fata de monstrul ei . 

si in somn te iubesc dragule . 

asa ca , in fiecare seara il sfasia , bucata cu bucata . il dadea cu capu de toti peretii , il arunca pe scari spiralate interminabile si ametitor de curbate , frangandu-i fiecare os .

il omora mai mereu , totusi , rapid si tacut , inainte sa o apuce somnul . asta era ultimul ei gand .

- aici erai deci . tu . linistea . linistea mea . te ador . iti ador absenta tuturor lucrurilor , a tacerii solemne a orelor de seara . ahh cat te ador . nu sunt singura . nu am cum sa fiu … un nebun este intotdeauna mai mult de o singura persoana .

in zori , nu ii mai ramanea nimic altceva de facut , decat sa se trezeasca buimaca de un somn atat de dulce , intrebandu-se temator :

- oare chiar tu esti paradisul pe care il caut ?

din neputinta de a raspunde altceva decat cu sentimentul minunat al diminetii in care ea si cu monstrul ei isi beau cafeaua cu tigara , impreuna ….

dezastrul din ochii ei nu pierea niciodata .

God hates a coward

•November 27, 2009 • Leave a Comment

- esti interesanta …

( o surprinse galant cu afirmatia ast , la una din petrecerile prietenilor comuni , care slava cerului pentru el , erau destui . )

( nu putea sa isi scoata din minte mutra lui de mocofan , desi incerca cu rasputeri sa ii evite privirile elegant si politicos . cat despre abordare … ei bine ii se parea o improvitatie ieftina de duzina , intr-un cuvant : slabut ! )

-  desigur !

pot sa te suprind chiar si din felul in care imi aprind tigara, sunt sigura

pot sa iti dau chiar acum 2 palme si ai ramane cu un zambet blajin pe fata . atat ,

pari scrupulos si plictisitor …

- ohh cum sa crezi asta despre mine

( profund atins de versatilitatea domnisoarei din fata lui , mimica fetei capata un oarecare farmec pe care poate doar copii il mai au uneori . dada farmec … desi o cuprinse o senzatie ciudata , de parca si-ar fi dorit totusi , ca acest farmec sa fie trecator ! iar baiatul din fata ei sa revina la uratelul de dinainte )

- am sentimentul ca ne vom revedea la un moment dat , vorbi el , plin de speranta .

- nu prea cred …

desi… , am auzit ca pleci din Bucuresti , te intorci acasa .

am sa revin in Paris si eu , cat de curand …

probabil iti voi telefona ,

tu ai sa vi intr-un suflet sa ma iei de la aeroport , o sa bem o cafea si vom fuma 3 tigari in primul rand al oricarui restaurant de pe Rivoli .

voi rasfoi reviste cu coperti lucioase pline de fete cu parul auriu ravasit si tenul alb , inalte si slabe cu priviri pierdute si buze arcuite , ca mai apoi sa raman fascinata de sunetul brichetei tale , privind in gol , pana platesti nota , pantofii tai maro cu funda grijuliu facuta .

o sa revenim in apartamentul tau , straini , rozali , goi …

o sa facem dragoste ,
de cel putin doua ori ,

cu pofta .

ai sa adormi subit.

am sa murmur singura , o jumatate de ceas .

imediat cum am sa ma trezesc din lentoare ,

imi vei face o cafea .

ibricul va fi rosu . sigur . nici nu incape indoiala .

o sa ma indragostesc de cum ai decorat locul , de geamurile tale mari , de tapetul tau superb cu tente usoare de cubism …
o sa iti plimb catelul pe bulevardul Galeriilor Lafayette ,

iti voi mirosi parul , stand pe varfuri , in timp ce ne imbratisam pe’ndelete iar tu imi vei saruta degetele mici si reci de la picioare .

voi strabate in lung si in lat muzeele , mai exact in fiecare zi de luni , cand se intra fara taxa , tu imi vei vorbi cu pasiune despre renastere , fumand tigara dupa tigara , amintind de anii tai de studiu ,  iar eu te voi privi docil schimband subiectul catre iluminism .

o sa imi aduc toate nimicurile cu care iti voi umple apartamentul ,

spre oroarea mamei tale …

care mai mult ca sigur ma va considera o fata usoara cu un stil prea extravagant pt epoca asta si varful nasului ei .

in ciuda senzatiei de disconfort pe care o voi avea din cauza patului tau cu arcuri , a faptului ca nu lasi colacul de la wc in jos dupa ce mergi la toaleta , chiar si a fetisurilor tale cu bucatarul pizzeriei pe care o frecventam …

o sa te iubesc .
o sa te iubesc atat de mult …
iar tu o sa ma adori ,

pana cand intr-o zi de luni , in fata tutungeriei va fi ea cu doua franzele in mana si o geanta plic alba la subrat .

nu ai sa mai vi niciodata la mine cu truffe in ciocolata …

ora pranzului nu ne va mai prinde niciodata goi , intinsi , pe gresia din bucatarie …

ohh .

ai sa te mariti cu o bruenta cu ochii mari , negri si goi ca de peste , care isi bea cafeaua fara zahar si care muradereste tigarea cu urme de ruj caramiziu.

o sa astepti sa isi termine studiile la Universite Pierre et Marie Curie si veti avea un baietel ..

catelul tau va ramane la mama ta , deoarece ea este alergica la caini . la pasari . la struti la girafe la pesti la branza feta la parul tau din buric la mine la ciocolata la filmele mute … la viata !!!!!!!!!!

dar in schimb , va dansa …. hmmm … va dansa STEP !

si va purta fuste largi odioase cu pliuri . da , asa va fi !

iar genunchii ei nu vor fi nici pe jumatate atat de frumosi cat ai mei .

dar tu ai sa o iubesti .

ai sa o iubesti atat de mult …

iar eu ,
eu nu o sa mai am incredere in nimeni.

o sa imi frangi inima !!

si o sa urasc Parisul

pt tot ce zace il el
si pt tot ce ma legat de tine vreodata .

( dupa o gura generoasa de aer trasa in piept , continua incantata ca ajuns sa ii zica totusi atatea lucruri … fara sa fie intrerupta nici macar o clipa  :) ) )

deci nu , nu cred ca ne vom revedea , dragul meu …

am sa ma reintorc la cei care nu ma considera deloc interesanta ,

la cei care nu m’ar arunca veci in viata lor cu tot cu periuta mea de dinti si cele 2 geamantane pline cu haine , si alte 3 ghiozdane pline cu CREME si CARTI ! ma intorc la cei care nu au fetisurile astea cu mine sedusa si abandonata in fata usii lor tarziu in noapte .

da , evident ca da . la cei care nu m-ar lua veci acasa ,

ma reintorc la betivi jalnici fara viitor care doamne fereste sa ma iubeasca vreodata . ma intorc la oameni minunati care doamne fereste sa ma iubeasca si ei !

ma intorc sa imi pierd mandria si respectul de sine . asa e cel mai bine .

sau as putea veni cu tine . ar fi minunat … numai ca , te-as impusca daca fericirea nu ar dura la nesfarsit dragule . si tocmai tu , dragule , tu …. tu nu meriti asta .

Vreau să fac cu tine ce face primăvara cu cireşii.

•November 25, 2009 • Leave a Comment

Unde eu nu exist, nici tu,

atât de aproape, încât mâna ta pe pieptul meu este mâna mea,

atât de aproape, încât ochii tăi închişi mă adorm pe mine.